Contrastele climatice dintre uscaturile continentale (mai putin insulare) si intinderile acvatice
(marine sau oceanice), sunt o consecinta a insusirilor fizice diferite ale celor doua tipuri de suprafete
active, caldura specifica si condutibilitatea calorica inflentand in primul rand modul diferit de incalzire
si racire al apei si uscatului si apoi toate procesele si fenomenele meteorologice de deasupra lor.
Pana la a detalia acest aspect, se cuvine a aminti faptul ca macroclimatul terestru in ansamblu,
este un rezultat al unei indelungate evolutii a planetei, in urma careia el se prezinta in forma actuala si
datorita faptului ca, din cei 510 mil.km2 cat reprezinta suprafata activa a Terrei, apele Oceanului Planetar ocupa 361 mil.km2 (71%), iar uscatul 149 mil.km2 (29%). Raportul actual dintre suprafetele acvatice
si cele de uscat este de circa 2,5 : 1.
La acest aspect se adauga cu o importanta climatica deosebita si fragmentarea (survenita in urma
derivei continentelor), uscaturilor continentale si a bazinelor oceanice, ce ocupa ponderi diferite pe
emisfere. In emisfera nordica uscatul detine 39%, iar apa 61% din suprafata, iar in emisfera sudica uscatul
reprezinta 19%, iar apa 81% din suprafata.
In emisfera nordica climatul reprezinta vadite influente continentale, iar in emisfera sudica se
evidentiaza cu pregnanta influentele oceanice.
Daca ar fi sa rezumam pe scurt rolul de factor climatogen al celor doua tipuri de suprafata activa
nu putem omite urmatoarele aspecte.
Caldura specifica volumetrica medie a solului (de 0,5-0,6cal/cm3/grad), este mai mica (in functie
si de tipul de sol) de 2-3 ori decat a apei, apa fiind corpul din natura cu cea mai mare caldura specifica
gravimetrica si volumetrica (1cal/cm3/grad). La aceeasi cantitate de radiatie solara absorbita, apa se
incalzeste de 2-3 ori mai putin decat uscatul. Totodata, apa se va raci mai incet decat solul, in aceeasi
masura ca si incalzirea.
Conductibilitatea calorica influenteaza incalzirea diferentiata a suprafetelor oceanice si continentale.
Uscatul se incalzeste spre adancime mai ales prin conductibilitate moleculara. Dar aerul din sol
diminueaza mult coeficientul de conductibilitate calorica. Pe uscat caldura se acumuleaza in straturile
superficiale, incalzindu-le excesiv. In masele de apa caldura se transmite spre adancime mai ales prin
turbulenta si convectie. Si coeficientul de conductibilitate calorica in cazul apei, este mai mare decat in
cazul solului sau diferitelor roci.