Structura confesionala a Romaniei

Recensamantul populatiei din anul 1992 a inregistrat pentru prima data dupa sase decenii (1930) structura confesionala a populatiei. Datele oferite consemneaza faptul ca in 2002, 99,9% din populatia Romaniei si-a declarat apartenenta la o religie (confesiune), persoanele care s-au declarat atei (fara religie) si cele care nu si-au declarat religia reprezentand doar 0,1%.

In spatiul carpato-danubiano-pontic, crestinismul s-a raspandit treptat, din secolul al ll-lea, pana spre finele secolului al IV-lea, devenind religie dominanta in Dacia. In tarile vecine, Bulgaria, Ungaria, Polonia si Rusia Kieveana, crestinismul a patruns mult mai tarziu, in secolele IX-X, in urma deciziei luate in acest sens de conducatorii respectivi.

Raspandirea mai timpurie a crestinismului in Dacia a fost facilitata de unitatea lingvistica a populatiei din nordul si sudul Dunarii. Misionarii care au introdus crestinismul in Dacia vorbeau latina in cadrul unei populatii care intelegea si vorbea latineste, nu numai in dreapta ci si in stanga Dunarii. Dupa Marea Schisma din anul 1054, cand bisericile crestine din sud-estul Europei n-au fost de acord cu suprematia papei, crestinismul s-a divizat in biserica apuseana – catolica si rasariteana – ortodoxa

La recensamantul din 18 martie 2002, in Romania au fost inregistrate 15 confesiuni, cuprinzand 99,9% din populatia totala. Ele au fost grupate in 5 mari religii: ortodoxa (care detine 86,7% din totalul populatiei), protestanta (6,0%),catolica (5,6%), musulmana (0,3%), si mozaica (0,05%). \’

Protestantii reprezinta 6,1% din totalul credinciosilor. Cultul protestant a patruns in Romania in secolele XVI-XVII, in cadrul etniilor maghiara, germana, ceha si slovaca, fiind reprezentat prin confesiunile initiale: luterana, reformata, unitariana si baptista, care nu au avut insa prea multa putere de atractie pentru populatia romaneasca.

In perioada postbelica, noile ramuri, in special cea adventista si penticostala, au patruns cu mai mult succes in cadrul populatiei, fiind facilitate de o mai buna organizare la nivel national si international, de importantele resurse financiare, mijloace de propaganda si chiar de o anumita influenta politica.

Din cele 1 395 083 (6,3%) persoane declarate adepte ale acestui cult religios, 3,2% sunt reformati, 1,5% penticostali, 0,6% baptisti, 0,4% adventisti, 0,3% unitarieni, 0,2% crestini dupa evanghelie, luterani (in scadere, datorita emigrarii etnicilor germani) si presbiterieni – 0,1%.

In ceea ce priveste repartitia teritoriala, ponderile cele mai mari revin Transilvaniei si Banatului (unde predomina luteranii si reformatii) si in unele judete din Moldova (Botosani, lasi, Suceava – unde predomina penticostalii, crestinii evanghelici si adventistii), in Muntenia (Arges, Dambovita, Giurgiu, Prahova si municipiul Bucuresti, unde predomina adventistii si crestinii dupa evanghelie.

Musulmanii (0,3% din totalul credinciosilor, respectiv 67 566 persoane) sunt concentrati aproape in totalitate in Dobrogea, ca urmare a prezentei etniilor turca si tatara (in special in judetul Constanta).

Mozaicii sunt cei mai putin numerosi (0,05%, respectiv 6179 persoane). Acest cult este propriu in exclusivitate populatiei evreiesti. Numarul lor a scazut continuu in ultimele decenii, ca urmare a emigrarii masive a evreilor.

Cei mai multi sunt concentrati in mediul urban, in municipiul Bucuresti si in cateva orase mari din Moldova, Transilvania, Crisana si Maramures.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *