Statisticile internationale plaseaza Romania printre primele 10 tari viticole si pomicole ale lumii. O astfel de clasare are in vedere atat fondul viticol si pomicol, cat si mai ales calitatea deosebita a vinului si a fructelor obtinute in Romania.
Viticultura
Factorii naturali foarte favorabili au facut ca aceasta cultura sa se practice din Antichitate, Romania inscriindu-se, in prezent, printre marii producatori mondiali de struguri si implicit, de vin (locurile 6-8 pe Glob). Totodata, Romania este una dintre putinele tari in care suprafata cultivata cu vita-de-vie a crescut semnificativ in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, ca efect al retrocedarii terenurilor proprietarilor de drept, care au realizat noi plantatii individuale. Vita-de-vie prefera zonele deluroase cu pante domoale (cu expozitie sudica) si soluri nisipoase care sa favorizeze infiltrarea apei. In Romania exista urmatoarele regiuni viticole:
1. Subcarpatii de Curbura (cea mai intinsa regiune viticola) cu podgoriile Panciu-Odobesti (centre viticole: Panciu, Odobesti, Jaristea, Cotesti) si Dealu Mare (cu centrele viticole: Valea Calugareasca, Pietroasele, Mizil, Tohani, Urlati, Istrita). Ca centre de vinificatie amintim: Focsani, Cotesti, Valea Calugareasca, Ploiesti.
2. Podisul Moldovei cu podgoria Cotnari-Iasi-Husi-Harlau. Centre de vinificatie: Cotnari, Iasi, Husi;
3. Podisul Dobrogei cu podgoriile Murfatlar, Niculitel si Ostrov (Centru de vinificatie – Murfatlar)
4. Podisul Getic (podgoriile Dragasani si Strehaia si centru de vinificatie Dragasani)
5. Campia Romana cu podgoriile Pitesti, Greaca si podgoriile din sudul Olteniei (Plenita, Segarcea, Sadova, Dabuleni); centre de vinificatie – Pitesti, Craiova;
6. In Podisul Transilvaniei se remarca podgoriile Tarnavelor si Muresului (Aiud, Sard, Ighiu, Craciunel, Cricau, Jidvei, Apold, alba Iulia, Medias) si mai spre nord, podgoria Lechinta (Dumitra); centru de vinificatie Jidvei;
7. Campia si Dealurile de Vest cu podgoriile Arad-Teremia Mare-Buzias (cu centrele Pancota, Siria, Ghiroc, Minis, Paulis, Giarmata, Lipova, Buzias, Teremia Mare) si Valea lui Mihai-Sacuieni-Oradea (Diosig, Marghita, Seini); centre de vinificatie: Pancota si Timisoara;
Ca si viticultura, pomicultura este practicata din vechime, indeosebi in regiunile colinare si de podis. Pe suprafete mai mici, pomicultura se practica si in regiunea de campie si chiar in munti (in unele depresiuni si la poalele muntilor). Apare o mare varietate a speciilor pomicole: prunul este cel mai raspandit, urmat de mar, visin, cires, piersic, visin etc. Principalele bazine pomicole din Romania sunt:
– Dealurile Subcarpatice (sudice) care se desfasoara din Vrancea si pana in Mehedinti, bazin in care predomina prunul, urmat de mar;
– Dealurile Banatului (dintre Mures si Dunare) – predomina marul;
– Dealurile din nordul Transilvaniei (dintre Baia Mare si Bistrita), bazin in care se obtine cea mai mare productie de mere;
– Sudul Podisului Transilvaniei;
– Nordul Moldovei (Falticeni-Radauti);
– Dobrogea;
Zone cu livezi mai putin intinse sunt: Campia Romana, Podisul Getic, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Campia de Vest. In zonele montane, livezile apar pe suprafete mai mici, dar exista si depresiuni intramontane in care livezile de pomi fructiferi ocupa suprafete mai mari (Maramures, Brasov, Hateg, Almajului, Zarand, Culoarul Timisului).